Blog

Dozen of articles. Improve your lifestyle now!

Psihoterapia, între mit și realitate

Dacă ceea ce știți despre psihoterapie provine de la televizor sau din filme, este posibil să fi căpătat câteva noțiuni greșite despre ceea ce se întâmplă într-un cabinet al unui psiholog practicant. Asigurați-vă că știți realitatea în detrimentul miturilor, astfel încât să puteți beneficia de tot ceea ce psihoterapia are de oferit.

Mit: Numai oamenii nebuni merg la psihoterapie.

Realitate: Neadevărat. Oamenii caută servicii de psihoterapie pentru o gamă largă de motive, în viața de zi cu zi. Unii merg la psihoterapie pentru tratamentul depresiei, anxietății sau abuzului de substanțe. Alții doresc ajutor în a găsi căi pentru depășirea tranzițiilor majore ale vieții sau la schimbarea comportamentelor problematice: pierderea unui loc de muncă, divorțul sau moartea unei persoane dragi. Alții au nevoie de ajutor pentru gestionarea și echilibrarea cerințelor privind responsabilitatea parentală, de muncă și de familie, de a face față bolilor fizice, de a îmbunătăți abilitățile de relaționare sau de a gestiona alți factori de stres care ne pot afecta aproape toți. Oricine poate beneficia de psihoterapie pentru a deveni mai bun în rezolvarea problemelor sale. Stigmatul legat de obținerea de ajutor pentru preocupările psihologice sau comportamentale a fost un factor puternic de descurajare pentru oameni. Dar, a primi ajutor este, astăzi văzut ca un semn de inventivitate. Cercetătorii continuă să găsească noi legături care pun accentul pe valoarea de îngrijire a sănătății mintale pentru a asigura sănătatea fizică bună, numită adesea conexiunea de sănătate între minte și corp. Problemele emoționale pot apărea ca simptome fizice. Și când suntem bolnavi fizic, putem dezvolta probleme emoționale. Chiar și guvernul federal a recunoscut recent valoarea tratamentului de sănătate mintală prin trecerea lui în 2008 a legii parității sănătății mintale.

Mit: Discuția cu membri familiei sau cu prietenii este la fel de eficientă ca și mersul la psiholog.

Realitate: Susținerea familiei și a prietenilor în care ai incredere este importantă atunci când treci printr-o perioadă grea. Dar un psiholog poate oferi mult mai mult decât doar a vorbi cu familia și prietenii. Psihologii au parte de ani de educație specializată, instruiri și experiență, ceea ce îi face experți în înțelegerea și tratarea problemelor complexe. De asemenea, studiile arată ca psihoterapia este eficientă și de mare ajutor. Tehnicile pe care le folosește psihoterapia sunt dezvoltate de-a lungul a zeci de ani de cercetare și reprezintă mai mult decât “doar a vorbi și a asculta” Psihologii pot recunoaște în mod obiectiv modelele de comportament sau de gândire, mai mult decât cei apropiați de dvs., care s-ar fi putut opri în a observa sau nu au observat niciodată. Un psiholog ar putea oferi remarci sau observații similare cu cele din relațiile dvs. existente, dar ajutorul lor poate fi mai eficient datorită timpului, concentrării sau încrederii dvs. în poziția lor neutră. În plus, poți fi sincer cu psihologul tău fără îngrijorare că altcineva va ști ce ai dezvăluit. Relația terapeutică se bazează pe confidențialitate. (Sunt câteva excepții când un psiholog are datoria să informeze îi pe ceilalți, cum ar fi pericolul/amenințarea de a-ti face rău tie sau altcuiva. Dar acest lucru psihologul îl va clarificat cu tine). De fapt, oamenii spun adeseori psihologului lor lucruri pe care nu le-au mai dezvăluit nimănui, niciodată. Dacă dificultățile tale au continuat în timp fără nici o îmbunătățire vizibilă, poate fi timpul pentru a căuta ajutor de la un psiholog instruit.

Mit: Te poți vindeca singur dacă încerci suficient de mult și dacă păstrezi o atitudine pozitivă.

Realitate: Mulți oameni au încercat să își resolve problemele singuri timp de săptămâni, luni sau chia rani de zile dar au descoeprit că acest lucru nu este suficient. Decizia de a începe psihoterapia nu înseamnă că ai eșuat, așa cum nu înseamnă că ai eșuat dacă nu ai putut să îți repari singur mașina. Poate exista o component biologică pentru unele afecțiuni, ceea ce face incredibil de dificil să te vindeci singur. În realitate, a avea curajul să ceri și să admiți că ai nevoie de ajuto este un semn de putere mai degrabă decât un semn de slăbiciune – și primul pas pentru a te simți mai bine.

Mit: Psihologii doar ascultă ceea ce spui, așa că de ce să plătești pe cineva ca să îți asculte nemulțumirile?

Realitate: Un psiholog va începe de multe ori procesul de psihoterapie, cerându-vă să descrieți problema care v-a adus în biroul său. Dar acesta este doar punctul de pornire al psihoterapiei. De asemenea, acesta vor aduna informații relevante despre trecutul dvs., precum și istoricul problemelor dvs. și alte domenii majore din viața dvs. și modalitățile în care ați încercat să abordați preocupările. Psihoterapia este, de obicei, un proces interactiv, bazat pe dialog și angajamentul activ al pacientului în rezolvarea problemelor. Psihologul dvs. vă poate da sarcini de la domiciliu astfel încât să puteți practica noi competențe între sesiuni sau sarcini de lectură, astfel încât să puteți afla mai multe despre un anumit subiect. Împreună, dvs. și psihologul dvs. veți identifica probleme, veți stabili obiective și veți monitoriza progresul.

Mit: Un psiholog va arunca vina pentru problemele dvs. pe părinți sau experiențele din copilarie.

Realitate: O componentă a psihoterapiei ar putea implica explorarea experiențelor din copilărie și a evenimentelor semnificative care vă pot afecta viața. Conectarea informațiilor din mediul dvs. de familie vă poate ajuta pe dvs. și pe psihologul dvs. să înțelegeți percepțiile și sentimentele, strategiile actuale de coping sau să vedeți modelele dezvoltate. Scopul de a te uita înapoi este să înțelegi mai bine prezentul tău ta și să faci schimbări pozitive pentru viitor. Totuși, în unele cazuri psihologul tău va alege să se concentreze pe problemele sau crizele curente care te-au adus la tratament și să nu exploreze trecutul tău deloc. Veți învăța cum să includeți tehnici și să utilizați instrumente care vă vor ajuta să vă schimbați gândurile sau comportamentele actuale care contribuie la problema dvs. Psihologii care folosesc un stil eclectic de psihoterapie vor ști cum să ghideze sesiunea pentru a include descoperiri despre trecutul dvs. cu reflecții asupra gândurilor sau comportamentelor problematice actuale.

Mit: Va trebui să rămâi mulți ani în terapie sau chiar pe tot restul vieții tale.

Realitate: Fiecare se mișcă într-un ritm diferit în timpul psihoterapiei – este un proces foarte individualizat. Într-un studiu, de exemplu, jumătate dintre pacienții din psihoterapie s-au îmbunătățit după numai opt sesiuni, în timp ce 75% s-au îmbunătățit într-un termen de șase luni. Este ceva ce tu și psihologul tău poți vorbi în întâlnirile inițiale atunci când dezvolți un plan de tratament. Scopul psihologului dvs. nu este să vă mențineți ca un client pentru totdeauna, ci să căpătați puterea de a funcționa mai bine pe cont propriu.

Mit: Dacă îți folosești asigurarea medicala pentru a plăti serviciile, angajatorul tău va ști că mergi la psihoterapie.

Realitate: Neadevărat. Amintiți-vă că psihoterapia este legată de regulile de confidențialitate. Numai tu poți să-ți eliberezi dosarele de sănătate unui străin. Singurii care știu despre sesiunile de psihoterapie sunt tu, psihologul tău și oricine îi dai aprobarea scrisă pentru ca psihologul tău să vorbească (cum ar fi un medic sau un membru al familiei). Regulile stricte ale confidențialității pe care psihologul dvs. le are nu sunt singura protecție. În majoritatea statelor, înregistrările de sănătate mintală au un nivel de protecție mai ridicat decât înregistrările medicale.

Traducere: Simona Constantinescu

Citește articolul original aici:

http://www.apa.org/helpcenter/psychotherapy-myths.aspx

 

Ce este psihoterapia integrativă?

În ziua de azi este recunoscut faptul că aplicarea unor tratamente psihosociale identice tuturor pacienţilor este neadecvată şi probabil imposibilă. Oameni diferiţi au nevoie de lucruri diferite. Eficacitatea şi aplicabilitatea psihoterapiei vor fi crescute prin adaptarea acesteia la nevoile unice ale clientului, nu prin impunerea unor metode de tip “patul lui Procust” asupra unor consumatori de servicii psihologice. Mandatul integrativ este cuprins în faimoasa întrebare a lui Gordon Paul (1967): Ce tratament, de către cine, este cel mai eficace pentru acest individ cu acea problemă specifică, şi în ce set de circumstanţe?
Noi, cei formați la IRPI, încercăm să adaptăm tratamentele psihologice şi relaţiile terapeutice la nevoile specifice şi variate ale fiecărui pacient. Realizăm acest lucru folosind metode eficace din diverse şcoli teoretice (eclectism), potrivind aceste metode unor anumiţi clienţi pe baza principiilor bazate pe dovezi (selectarea tratamentului) şi aderând la un model explicit şi ordonat (sistematic).
Terapia integrativă susţine alegerea tratamentelor (şi relaţiilor terapeutice) pentru fiecare pacient în loc de a fi restrânsă la o viziune singulară asupra psihopatologiei şi/sau mecanismelor schimbării. Noi credem că nicio teorie nu este uniform validă şi niciun mecanism de acţiune terapeutică nu este aplicabil tuturor indivizilor. Astfel, depunem eforturi să creăm o nouă terapie pentru fiecare pacient. Credem că scopul psihoterapiei integrative nu este de a crea un singur sistem sau tratament unitar. Mai degrabă, noi selectăm diferite metode conform răspunsului pe care îl dă pacientul la scopurile tratamentului, urmănd un set stabilit de principii integrative. Rezultatul este o terapie mult mai eficientă şi mai eficace—şi care se potriveşte atât clientului cât şi psihoterapeutului.
Abordarea noastră integrativă se preocupă, în principal, cu adaptarea psihoterapiei la personalitatea pacientului, și nu cu dezvoltarea unei teorii despre acea personalitate.
Abordarea noastră integrativă, a celor de la IRPI, are la bază teoriile psihanalitice, umaniste și cognitiv-comportamentale. Atributele psihoterapiei integrative:
1) aduce răspunsul adecvat și eficient în toate aspectele existenței omului: spiritual, emoțional, cognitiv, comportamental;
2) maximizează resursele personale și este adaptabilă la problematica clientului, abordând tehnici de intervenție psihoterapeutică variate.
Crearea diferitelor strategii și tehnici pentru rezolvarea diverselor situații se face pe baza experienței clinice și a cunoașterii solide a problemelor și a soluțiilor necesare. Pentru a realiza un mediu favorabil alianței terapeutice, psihoterapeuţii integrativi manifestă o atitudine profesională, de respect, bunătate, autenticitate, empatie şi egalitate în abordarea clientului. Psihoterapia integrativă generează un cadru de activare a resurselor și mecanismelor de schimbare ale clientului.

sursa: www.IRPI.ro

În regie proprie

Închide ochii. Imaginează-ti viața ta desfășurându-se pe o scena. Privește-o de pe scaun, din sala de teatru. Fii spectator. Spectator, nu regizor.

Ce vezi? O întreagă recuzită, mobilă, oameni mulți, interacțiuni.

Ce simți? O strângere de mâna, un sărut, iubire sau ură, grijă sau nepăsare, încredere sau neîncredere, egoism sau altruism?.

Tot ce se petrece acolo, pe scenă, este bazat pe interacțiuni și comunicare, pe interesul, știut sau neștiut, de a obține ceva (material sau spiritual) din acea relație. Ce își ia fiecare dintre actorii de pe scena ta? Ce din toată recuzita ta ajunge la fiecare dintre actori?

Până acum ai stat doar și ai privit.

Acum, deschide ochii.

Unde vrei să fii?

Pe scaun în sală? În afara propriei vieți?

Sau alegi să te ridici, să urci pe scena vieții tale și să te apuci de facut ordine si curățenie?

Alegi să rămâi alături de ceilalți spectatori sau să devii regizorul vieții tale și să te bucuri de aplauzele lor?

Măștile noastre de fiecare zi

În fiecare zi ne mințim câte puțin.
În fiecare zi alegem să purtăm măștile personajelor pe care le “jucăm”. Sociologii includ între multiplele ipostaze psihosociale ale omului pe cea de “personaj”. Vom deosebi astfel, patru ipostaze principale ori roluri zilnice în viața noastră:

-personajul ca stereotip social sau “ce am datoria să fiu”– ne jucăm rolul aferent poziției pe care o ocupăm în societate. Când purtăm această mască suntem expresia rigidă a imperativelor sociale;

-personajul ca „mască” sau “ce vreau să pară că sunt” – prin care ne prezentăm deliberat într-o anumită ipostază pentru cei din jur, disimulând unele faţete ale propriei personalităţi;

-personajul ca refugiu sau “ce mi se impune să fiu” – conduita impusă de statutul nostru fiind un alibi moral pentru propriul comportament;

– personajul ca ideal personal sau “ce vreau să fiu”– prin care persoanele “volitive” se automodelează în raport cu propriile idealuri şi aspiraţii.

În câte situații ne găsim zilnic? Partener de viață, părinte, angajat, șef, patron, prieten, copil, adult,etc. Cam atâtea măști alegem să purtam zilnic astfel încât interacțiunile noastre să fie “de succes”.
Dar nu cumva ne autoamăgim și, mai ales, nu cumva ne îndepărtăm din ce în ce mai tare astfel de adevăratul “EU”?

De ce am alege să facem asta? Din frică de evaluare, de respingere ori de singurătate.
Alege măcar o dată pe zi să fii TU. Caută să faci acest lucru fiind “ecologic”: exprimă-ți adevăratul sine fără a face rău altora. Binele tău se sfârșește atunci când începe răul celuilalt.
Iar dacă a fi autentic și ecologic, dacă a trăi în acord cu tine însuți îți va aduce mai putine persoane în jur, ei bine, atunci ei nu meritau, de fapt, să fie acolo.
Dacă, însă, acest lucru va atrage oameni sinceri care aleg și ei să îsi exprime propriul sine, ei bine, atunci vei fi câștigat noi prieteni cu care vei putea fi TU.
După cum vezi, alegerea de a fi cine EȘTI este o situație de win-win. Vei câștiga oricum. Și, cel mai important, te vei câștiga pe TINE.
Începe cu primii pași către tine si vei înțelege ca ai ales succesul 💝

Cum recunoști “victimele perfecte”

“Eh, da, dar tu ai avut timp/susținere/bani” etc

“Hm, da, dar tu nu ai fost în situația mea”
“Da, dar eu nu pot să fac X pentru că nu am cum să nu țin cont de Y”.

Acesta este discursul victimelor perfecte.
Oamenii cu eternul răspuns “da,dar…” sunt cei care găsesc o “explicație” pentru orice. Sau așa cum se spune, “găsesc o problemă pentru fiecare soluție”. Găsesc un motiv pentru care nu pot accepta nici un sfat ori soluție ai putea să le oferi pentru a-și rezolva o situație de viată ori un impas în care se află.

Paradoxul de care te vei lovi este acela că ei sunt cei care îți cer un sfat (sau chiar te vor întreba: “tu cum ai proceda în locul meu?”) dar caută să îți dărâme toate convingerile prin explicații pentru care ei “nu pot” face nimic din ce le propui. Nu te lăsa influențat. Tu (și nimeni altcineva) nu poate sa ofere o soluție potrivită pentru simplul motiv că TU nu ești CELĂLALT. Nu ai cum să te “pui în pielea” altcuiva, să gâandești cum ai acționa în o situație similară pentru că tu nu ai același context de viața, nu ai aceleasi simțiri ori gânduri.
Caută doar să îi recunoști dacă se află în preajma ta și alege soluția sănătoasă pentru tine : ferește-te să le dai soluții , îndepărtează-te de ei ori, pur si simplu, povestește-le pe scurt cum ai procedat tu (asta dacă vor să te asculte 😉).
Alege să înțelegi că ei nu doresc decât să își găsească scuze pentru care au rămas “în urmă” și, cumva, asta îi va face să se simtă mai puțin “inferiori” ție.
Alege să rămâi pe drumul tău, să faci pași înspre tine și nu te lăsa demoralizat de faptul că nu îi poți ajuta.

De fapt, ei nu vor să fie ajutați ci doar sa fie compătimiți.
Respectă alegerea fiecăruia și permite-le să decidă singuri dacă și când sunt pregătiți să se întâlnească cu ei înșiși. 💝

Drumul “omului nou”

“Mă simt atât de nefericit cu job-ul meu” ;
“Mă gândesc cu groază că vine iar ziua de luni și trebuie să mă duc la birou” ;
“Doamne, atât de tare mă enervează colegii / șeful” ;
“Simt că înnebunesc la birou. Aș vrea să fug în lume, să nu mai aud de nimeni și nimic” . ….Etc, etc
Care sunt motivele pentru care ești în situația asta ? Știi că se spune că “dacă nu schimbi nimic, nimic nu se va schimba” ?.

“Aș schimba, dar nu stiu ce. Toată lumea îmi spune : urmează-ți visul. Dar care este visul meu ? Cum stiu ce mi-ar plăcea sau ce mi se potrivește ? “

Din ce in ce mai des apare in peisajul cotidian acest tip de dialog. Acești oameni sunt cei care si-au dorit cândva “un job flexibil cu șanse de promovare”, job-uri bine plătite, mașina de serviciu, asigurări medicale, iluzia unei companii cu politici orientate spre om, etc.
Cum se explică atunci, că tocmai ei clachează ori își doresc cel mai mult să scape de job-urile lor? Ba chiar se trezesc că, de fapt, nu sunt fericiți, nu fac ce își doresc și nici nu stiu care le-ar fi drumul.

Dragă omule nou, spune-mi :
Cine ești tu ?
Ce tip de personalitate ești ?
Ce înclinații ai ?
Cât de dispus ești să lucrezi cu alții ?
Cât ești de dispus să lucrezi pentru alții?
Ai calități de lider sau de manager ?
Ești tipul liberului profesionist sau al angajatului lunii ? Cât de multe știi despre tine ? Ai investit vreodată timp, energie și o farâmă de bani în autocunoașterea ta, dezvoltarea ta personală și în evoluția ta de orice fel ?

Dacă închizi ochii, ce te vezi făcând ?
Ce îți plăcea să faci când erai copil ?
Care este activitatea pe care, dacă o desfășori, simți că nu obosești și o poți face la nesfârșit ? Cum ar fi să poți face bani din asta ?

Dacă ai citit până aici, înseamnă că ceva ți-a captat atenția. Caută să afli cine ești.

Pășeste înspre tine ! 💝

Psihoterapia, între mit și realitate

Dacă ceea ce știți despre psihoterapie provine de la televizor sau din filme, este posibil să fi căpătat câteva noțiuni …

Ce este psihoterapia integrativă?

În ziua de azi este recunoscut faptul că aplicarea unor tratamente psihosociale identice tuturor pacienţilor este neadecvată …

În regie proprie

Închide ochii. Imaginează-ti viața ta desfășurându-se pe o scena. Privește-o de pe scaun, din sala de teatru. Fii …